ZUGO

La șapte decenii după ce Stalin și Mao Zedong începeau relațiile dintre cele două țări, Republica Populară Chineză și Uniunea Sovietică, s-a schimbat total dinamica puterii. În prezent, Xi Jinping deține puterea în relația dintre Moscova și Beijing, iar Vladimir Putin s-a transformat în vasalul liderului chinez, potrivit unei analize Politico Europe.

Când președintele Mao Zedong l-a vizitat pe Iosif Stalin în iarna lui 1949, acesta a fost tratat ca un lider inferior dictatorului sovietic. Stalin l-a făcut pe liderul chinez de la acea vreme să aştepte săptămâni întregi în reședința nr.2 a liderului sovietic, care se afla la 27 de kilometri în afara Moscovei. Acolo, Mao Zedong a fost umilit şi a avut și probleme digestive, plângându-se atât de calitatea peştelui pe care l-a mâncat, cât și de salteaua incomodă pe care a trebuit să doarmă.

Când cei doi lideri comuniști s-au apucat în final să discute afaceri, Stalin a negociat un acord foarte favorabil Moscovei, care prevedea ca Mao să cumpere arme rusești și mașini grele sub formă de împrumut, la care Beijingul a trebuit să plătească dobândă.

Șapte decenii mai târziu, dinamica puterii s-a resetat radical. Cu puțin timp înainte de a invada Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a călătorit la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing pentru a proclama prietenia „fără limite” cu președintele chinez Xi Jinping. Jurnaliștii Politico spun că nu există nicio îndoială legată de cine este adevărata superputere în cele două țări, scrie Digi24.

Economia Chinei, în valoare de 18 trilioane de dolari, este acum de 10 ori mai puternică decât cea a Rusiei. Asta face ca Beijingul să aibă puterea de a stabili condițiile oricăror linii de salvare financiare pe care le-ar putea cere Moscova.

În timp ce Rusia se confruntă cu o economie sub sancțiuni și care a suferit o contracție bruscă, dar și un embargo pe importurile de petrol din partea Europei, China este potențialul pol de putere pentru rezolvarea problemelor spre care Putin se îndreaptă.

Xi Jinping împărtășește ostilitatea lui Putin față de Occident și NATO, dar asta nu înseamnă că va acționa în mod caritabil, remarcă jurnaliștii Politico.

Preocuparea strategică primordială a liderului chinez este prosperitatea și securitatea Chinei, nu salvarea Rusiei. Cel mai probabil Beijingul va cumpăra petrolul care era destinat Europei, dar numai după ce i se va aplica o reducere semnificativă față de valorile de referință globale. China va ajuta Rusia doar în măsura în care nu atrage sancțiuni occidentale și asupra Beijingului și nu-și pune în pericol propria capacitate de a vinde bunuri țărilor bogate din America de Nord și Uniunea Europeană.

Un parteneriat foarte public

Public, China face o mare demonstrație de solidaritate politică cu Moscova. A crescut comerțul general cu Rusia, a abandonat în esență relația cu Ucraina, a extins tranzacțiile financiare fără a folosi dolari sau euro și a dublat cooperarea viitoare pentru dezvoltarea tehnologiei militare în timp ce a desfășurat și exerciții comune cu Moscova în regiunea Pacificului.

Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a recunoscut că viitorul țării sale se află alături de China. „Acum, că Occidentul a luat o poziţie a dictatorului, legăturile noastre economice cu China vor creşte chiar mai rapid”, a spus Lavrov. „Pe lângă veniturile directe pentru bugetul de stat, aceasta este o şansă de a dezvolta estul îndepărtat şi estul Siberiei”, a adăugat șeful diplomației ruse în luna mai.

„China are tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor care nu sunt în niciun fel inferioare Occidentului. Un acord bun în acest domeniu va asigura beneficii reciproce”, a mai spus Lavrov.

Xi însuși pare să fie, de asemenea, un puternic admirator al lui Putin la nivel personal. Yun Sun, directorul Programului pentru China la Centrul american Stimson (care își propune să consolideze pacea și securitatea internațională printr-o combinație de analiză și informare) numește acest lucru „complexul Rusiei”. De când a izbucnit războiul, Xi a vorbit doar cu Putin (prin telefon), nu și cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, remarcă profesorul Sun.

Există totuși limite foarte serioase ale acestor relații „fără limită”. Deocamdată, cel puțin, China subliniază națiunilor occidentale că nu vinde Rusiei arme sau piese de avioane.

China nu vrea să cadă victima sancțiunilor vestului, așa că stabilește limite relației. Mai îngrijorător pentru Putin este faptul că regimul de la Beijing intenționează, de asemenea, să stabilească un preț ridicat pentru sprijinul pe care îl oferă. Beijingul, de exemplu, dorește să restricționeze vânzările extrem de profitabile de arme ale Rusiei către India, principalul dușman al Chinei din Himalaya.

„În sens invers față de modelul Războiului Rece, Rusia va fi partenerul junior al unei Chine mai puternice. Asta îl va irita pe Putin”, a declarat Matthew Kroenig, director adjunct al Centrului Scowcroft pentru Strategie și Securitate la Atlantic Council.

Citește continuarea pe Digi24.