fbpx

video | Președinta Comisiei „Laundromat”: Un amendament, susținut inclusiv de ex-deputatul Stoianoglo, a făcut posibilă spălarea banilor

Un amendament la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului a făcut posibilă spălarea banilor în Republica Moldova. Declarații în acest sens au fost făcut marți, 13 aprilie, de către președinta Comisiei parlamentare de anchetă pe cazul „Laundromat”, Inga Grigoriu.

Urmărește-ne pe Telegram și Instagram.

Reprezentanta Platformei DA a relevat că patru dimensiuni complexe (juridică, financiară internă, financiară externă și politică) care, combinate între ele, au făcut posibilă funcționarea în Republica Moldova a unei scheme inedite de spălări de bani, înfăptuită prin intermediul ordonanțelor judecătorești.

Unul din aspectele particulare ale acestei operațiuni constituie modificarea cadrului normativ, care a asigurat implementarea fără impedimente a acestei tipologii. În speță, sintagma „având efect suspensiv” a avut o mai mare putere asupra deciziilor Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor (Unitatea de Informații Financiară), entitate ce reprezintă centrul național de colectare, analiză și diseminare a datelor financiare”, a spus Inga Grigoriu.

Potrivit ei, etapa apariției sintagmei menționate, precum și impactul ei asupra acțiunilor instituției a necesitat o analiză suplimentară din partea Comisiei.

Conform reprezentanților SPCSB, un amendament din Legea nr. 190/2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a fost utilizat în mod abuziv în cadrul prezentei tipologii (în special art.14 alin. 12 cu referire la efectul suspensiv al deciziei Serviciului). Adică, mai simplu spus, acest amendament a permis suspendarea deciziilor de blocare a conturilor pe care veneau transferurile din Federația Rusă, în proporții deosebit de mari.

Cum anume reușeau acest lucru reprezentanții companiilor din prezenta tipologie? Se prezentau în instanța de judecată și, conform acestui efect suspensiv din alin. 12 art. 14 al Legii prezentau la bancă copia recursului înregistrat la Curtea de Apel, iar instituția bancară debloca tranzacția. Atât de simplu!”, a declarat ea.

Astfel, din audierile publice ale reprezentanților SPCSB, organizate de Comisia „Laundromat”, a fost clar că au fost aplicate 46 de astfel de decizii de blocare a tranzacțiilor suspecte, dar fără succes, din cauza celor menționate mai sus. Astfel, Serviciul a comunicat Comisiei că acest fapt a fost cel mai mare impediment în încercarea de a stopa fluxurile financiare în proporție deosebit de mari provenite din Federația Rusă.

Inga Grigoriu a precizat că Comisia parlamentară de anchetă a făcut cercetări suplimentare în legătură cu modificările în legislație privind art. 14 alin 12 și a scos la iveală un „aspect deosebit”: „Din analiza dosarelor din anul 2011 privind modificările la Legea vizată, în sinteza amendamentelor am descoperit că însăși instituția din care făcea parte la moment SPCSB și care ar fi trebuit să combată acest fenomen, neavând drept de inițiativă legislativă, a propus sintagma „având aspect suspensiv”, susținută apoi de comisia parlamentară raportoare – cea de securitate națională, apărare și ordine publică – a cărei președinte era Stoianoglo Alexandr, actual Procuror General. Este vorba de CCCEC!”.

Potrivit deputatei, motivul invocat de către SPCSB drept impediment al stopării fluxului financiar ilicit (sintagma „având aspect suspensiv”) a fost creat de însăși CCCEC, deși în cadrul audierilor cu reprezentanții SPCSB aceștia s-au arătat surprinși de aspectul respective, constatat de Comisia de anchetă.

„Ulterior, Comisia a solicitat de la CNA și Direcția generală juridică a Parlamentului suport în identificarea funcționarului care urma să prezinte amendamentul în cadrul comisiei parlamentare sesizate în fond sau modalitatea prin care a fost recepționat amendamentul respectiv. De la CNA am aflat că toate materialele au fost nimicite, iar Direcția Juridică ne-a prezentat o scrisoare înaintată președintelui comisiei parlamentare securitate națională, prezidată de dn Stoianoglo, cu semnătura dlui Chetraru”, a mai spus Inga Grigoriu.

„În momentul prezentării amendamentului vizat mai sus, CCCEC îl putea înainta doar ca propunere a Guvernului, exact cum a fost înaintat proiectul nr. 680 din 14.03.2011 în lectura I. Președintele comisiei parlamentare sesizate în fond nu avea dreptul să recepționeze amendamentul altfel, decât ca propunere înaintată de Guvern. Nu s-a constatat faptul dacă Viorel Chetraru a adus la cunoștința membrilor Guvernului despre aceste modificări, din motivul refuzului dlui de a se prezenta repetat la audierile comisiei. Nici dn Stoianoglo nu a dat răspuns demersului înaintat de Comisie pe acest subiect.

În urma unei audieri în cadrul Comisiei de anchetă cu participarea ex-vicedirectorului CNA, Cristina Țarină, s-a constat că Viorel Chetraru a înaintat amendamentul președintelui comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Stoianoglo Alexadr, ca urmare a propunerii venite de la Mihail Gofman, ofițerul în cadrul CCCEC, director adjunct al SPCSB”, a adăugat Grigoriu, precizând că modificarea alineatului vizat 12, al art. 14 din Legea 190, a fost posibilă abia în iulie 2014, după trei ani, și doar în urma asumării de răspundere a Guvernului Leancă, iar acest aspect Comisia de anchetă îl include în dimensiunea politică a raportului său.

Amintim că, recent, Inga Grigoriu s-a arătat nemulțumită de atitudinea procurorului general față de activitatea Comisiei parlamentare de anchetă „Laundromat”. Aceasta i-a cerut și demisia. Procurorul general a negat acuzațiile.

Urmărește cele mai importante noutăți și pe canalul de Telegram ZUGO.

Articole asemănătoare

Back to top button