ZUGO

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a identificat patru conflicte de interese. Acestea au fost admise de către un fost director al Î.S Rezervația Naturală „Prutul de Jos” și primarii localităților Micăuți din raionul Strășeni, Băxani din raionul Soroca și Băiuș din raionul Leova. Procedurile de control au fost inițiate în urma unor petiții venite din comunitățile respective. Toți cei patru subiecți ai declarării riscă interdicții.

Și-a acordat singur sporuri salariale

Fostul director al Rezervației Naturale „Prutul de Jos”, aflată în subordinea Agenției Moldsilva, a admis un conflict de interese cu propria persoană. Subiectul a exercitat această funcție temporar, în perioada noiembrie 2019 – martie 2020, timp în care a semnat pe numele său câteva ordine prin care și-a suspendat activitatea de membru în cadrul Consiliului de Administrație a Rezervației, și-a achitat un spor salarial în mărime de 100 % din salariul din funcția de director, mai apoi și-a prelungit calitatea de secretar al Consiliului de Administrație și încă un spor de 50 % din salariul de director. Respectiv, pe toată această perioadă, subiectul a primit salariul și pentru calitatea de șef secție și cea de membru a Consiliului de Administrație în cadrul Rezervației. Astfel, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, deoarece nu a declarat conflictul de interese cu propria persoană și nu a așteptat o soluție în acest sens.

Răfuială politică sau conflict de interese?

Primarul localității Micăuți din raionul Strășeni s-a aflat în conflict de interese cu fratele său. Subiectul a obținut al doilea mandat de primar la alegerile locale din 2019. Din materialele din dosarul de control se rezultă, că primarul a emis mai multe acte administrative în privința fratelui său, care deține funcția de director interimar al Casei de cultură din localitate. Actele au fost emise începând cu anul 2019, din primul său mandat, în care i s-au acordat fratelui mai multe sporuri de performanță. Potrivit legii, subiectul este obligat ca înainte de a emite o decizie să declare la ANI situația de conflict de interese și să aștepte o soluție din partea insepctorului de integritate . Fiindu-i solicitat punctul de vedere primarul a declarat că acest control „este o răfuială politică organizată de adversarii săi și că acțiunile sale nu se încadrează deloc prevederilor invocate de lege”.

Eliberează soția din funcție și o înlocuiește cu fiica

Și primarul localității Băxani din raionul Soroca s-a ales cu o încălcare a legii ANI. Acesta s-a aflat în două situații de conflict de interese în raport cu soția și fiica sa. Ca și în cazul precedent, primarul se află la al doilea mandat consecutiv. Începând cu anul 2017, a emis acte administrative pe numele soției, pe care a angajat-o în funcție de bibliotecar în localitate și, apoi a semnat acte administrative și juridice, care includeau contractul de muncă, dispoziții privind salarizarea și premiul anual. Iar, ulterior, în 2018, își eliberează soția din funcție, numind-o pe fiică, care a deținut funcția până în anul 2019. La fel, și pe numele fiicei, primarul a semnat aceleași acte administrative și juridice. În cadrul controlului, primarul a invocat faptul că nu au existat alți doritori de a ocupa această funcție. Nici acest primar nu s-a conformat legii ANI și nu a declarat în termen conflictele de interese în care s-a aflat cu rudele sale, atunci când a fost pus în situația de a lua decizii în privința lor.

Cumnatul la nevoie se cunoaște

Un conflict de interese a fost constatat și pe numele primarului comunei Băiuș din raionul Leova. Subiectul s-a aflat în conflict de interese cu cumnata sa, care deține funcția de director al căminului cultural din localitate din anul 2011. Primarul și-a obținut mandatul la ultimele alegeri locale, iar din decembrie 2019 a emis peste 20 de acte administrative în raport cu cumnata sa. Actele emise vizau stabilirea sporurilor pentru performanță sau acordarea premiului anual. Subiectul nu a întreprins nicio acțiune în sensul declarării la ANI a acestor situații de conflict de interese.

Dacă actele vor rămâne definitive în instanța de judecată, subiecții riscă să rămână fără funcțiile deținute și să nu mai poată accede într-o funcție publică sau de demnitate publică timp de trei ani, urmând să fie incluși și în Registrul Interdicțiilor.