fbpx

Stop Fals: Uniunea Europeană nu „se leapădă” de vaccinul AstraZeneca

Recent, portalul cu politică editorială pro-Kremlin Sputnik.md a publicat un articol în care afirmă că Uniunea Europeană (UE) vrea să renunțe la vaccinul AstraZeneca din cauza că acest ser creează tromboze sau hemoragii cerebrale, scrie stopfals.md. În text se mai afirmă că statele membre UE evită acest vaccin și au decis să-l doneze țărilor sărace, inclusiv Republicii Moldova. Aceste afirmații sunt false și speculative. În realitate, UE nu a declarat că va renunța la vaccinul suedezo-britanic AstraZeneca, ci a anunțat că va acționa în judecată compania pentru că a întârziat cu livrările care au cauzat o întârziere a campaniei de vaccinare în spațiul comunitar.

Urmărește-ne pe Telegram și Instagram.

Sputnik.md a publicat articolul „Cum se leapădă UE de AstraZeneca”semnat de Daniela Porovăț, autoare care semnează frecvent texte care denigrează UE și spațiul comunitar.

În text se spune că UE are ca obiectiv lepădarea de vaccinul AstraZeneca din cauza efectelor secundare, un fapt stânjenitor pentru Bruxelles, care se preface a fi supărat pe companie pe motiv că a întârziat livrările. (…) Primul lucru care îi vine în minte unui cetățean informat când aude AstraZeneca este scandalul efectelor secundare provocate de acest vaccin, situație care a făcut ca mai multe state UE să suspende la un moment dat utilizarea lui, iar o țară ca Danemarca să renunțe definitiv la serul controversat”.

UE nu se „leapădă” de vaccinul AstraZeneca

În realitate, motivul scandalului nu este vaccinul sau efectele sale, ci faptul că această companie nu a livrat la timp serul, iar din acest motiv campaniile de vaccinare din multe țări europene au întârziat. Vaccinul dezvoltat de Universitatea Oxford din Marea Britanie era preconizat inițial să fie cel mai important vaccin folosit în UE în prima jumătate a acestui an. Primele livrări ale serului AstraZeneca au început la 5 februarie. Potrivit contractului, compania se angajase să livreze către UE 300 de milioane de doze până la sfârșitul lunii iunie.

Însă până la sfârșitul primului trimestru au fost livrate doar 30 de milioane de doze de vaccin în loc de 100 de milioane, câte ar fi fost stabilite în contract pentru această perioadă. Pe 12 martie, compania AstraZeneca a anunțat că din cauza problemelor de producție și a restricțiilor la export va putea livra până la sfârșitul lunii iunie doar 100 de milioane de doze în total.

Ulterior, pe 26 aprilie, CE a anunțat că a inițiat proceduri judiciare împotriva AstraZeneca pentru că nu și-a respectat obligațiunile contractuale. Anunțul a fost făcut de Stefan de Keersmaecker, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, responsabil pe probleme de sănătate publică, siguranță alimentară şi transport, la o conferinţă de presă: „Comisia a inițiat vinerea trecută (n.r. 23 aprilie 2021) acţiuni legale împotriva AstraZeneca. Vrem să ne asigurăm că există o livrare rapidă a unui număr suficient de doze la care au dreptul cetățenii europeni și care au fost promise în baza contractului”. În replică, într-un comunicat de presă publicat pe site-ul oficial al companiei AstraZeneca, este menționat că „AstraZeneca a respectat pe deplin Acordul de cumpărare anticipată cu Comisia Europeană și se va apăra cu fermitate în instanță. Credem că orice litigiu este lipsit de merit și salutăm această oportunitate de a rezolva acest litigiu cât mai curând posibil”.

FALS: România a donat Republicii Moldova vaccinul pe care românii îl evită

În același articol, Sputnik.md ironizează pe marginea donației de vaccin AstraZeneca oferită Republicii Moldova de statul român. România, unde vaccinarea cu AstraZeneca bate pasul pe loc pentru că românii evită acest ser, a găsit o altă soluție și mai generoasă: donează dozele respective Republicii Moldova! (…) OMS vrea să folosească AstraZeneca pentru țările sărace”.

Această afirmație la fel este falsă. În realitate, anunțul că România va dona R. Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin anti-COVID, a fost făcut de președintele Klaus Iohannis încă pe 29 decembrie 2020, în cadrul vizitei sale oficiale la Chișinău, înainte să fie semnalate în unele țări cazuri de tromboze după vaccinarea cu AstraZeneca. Astfel, afirmația că România ar dona R. Moldova vaccinurile pe care, chipurile, românii le evită, este o speculație grosolană. Reamintim că prin contractulsemnat între CE și AstraZeneca, statele membre pot să-și doneze dozele de vaccin către țările cu venituri mici și medii sau să le redirecționeze către alte țări europene.

Într-adevăr, în martie 2021, după ce s-au înregistrat primele cazuri de tromboze după vaccinarea cu AstraZeneca, cel puțin 13 țări, printre care Germania, Franţa, Spania şi Italia au suspendat vaccinarea cu acest ser și au anunțat că vor relua procesul după o decizie a Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA). Pe 15 martie, după o anchetă preliminară, EMA a anunțat că nu a stabilit nicio legătură între vaccinul AstraZeneca și cazuri de coagulare a sângelui, menționând că vaccinul e sigur și eficient. Pe 7 aprilie, după investigații suplimentare cu privire la cazurile rare de reacții secundare semnalate, experții EMA au anunțat că „există într-adevăr riscul de formare a unor cheaguri de sânge neobișnuite și că ele (n.r.: riscurile) trebuie considerate ca un efect foarte rar al vaccinului AstraZeneca”. După anunțul EMA, unele țări au reluat vaccinarea cu AstraZeneca, însă limita de vârstă pentru administrarea vaccinului variază de la o țară la alta.

OMS recomandă continuarea administrării vaccinului AstraZeneca

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă continuarea vaccinării cu AstraZeneca: OMS consideră că beneficiile vaccinului AstraZeneca depășesc riscurile sale și recomandă continuarea vaccinărilor”. Și Agenţia de reglementare a vaccinurilor din Marea Britanie afirmă că beneficiile vaccinului respectiv depășesc considerabil riscurile minuscule – după unele estimări de doar 1 la 100.000 de doze administrate.

Până în prezent, în spațiul european au fost autorizate condiționat 4 vaccinuri (cele dezvoltate de BioNTech și PfizerModernaAstraZeneca și Johnson & Johnson).  Alte câteva vaccinuri se află în stadii diferite de evaluare de către EMA. Potrivit datelor Comisiei Europene, până pe 4 mai au fost distribuite în UE peste 191 de milioane de doze de vaccin și administrate peste 151 de milioane de doze, în total puțin peste 25% din populația UE fiind vaccinată. Scopul CE este ca până în vară  să fie vaccinată 70% din populația adultă.

Potrivit informațiilor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, cele mai multe doze de vaccin distribuite în UE și SEE (Spațiul Economic European), până pe 4 mai, au fost Pfizer, cu denumirea comercială Comirnaty (110.902.303 de doze), urmată de AstraZeneca, redenumit în Vaxzevria. (38.724.276 de doze) și Moderna (15.211/191 de doze).

Articole asemănătoare

Back to top button