Propunerea privind Unirea României cu R. Moldova, adoptată tacit de Camera Deputaților. Reacții și explicații

Propunerea legislativă inițiată de grupul parlamentar S.O.S. România (partid condus de Diana Șoșoacă) privind Unirea României cu Republica Moldova a fost adoptată tacit miercuri de Camera Deputaților de la București, scrie Agerpres.

Proiectul a fost menționat, în ședința de plen a Camerei Deputaților, de către președintele de ședință, Natalia Intotero: „Propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, Pl-x 305 din 2026, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată”.

Potrivit proiectului, „Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice, diplomatice. Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova”.

De asemenea, „Parlamentul României abilitează guvernul țării să înceapă de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

„După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial vor fi notificate autoritățile internaționale competente, Guvernul Republicii Moldova, U.S.A., N.A.T.O., O.N.U, U.E., pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”, mai prevede proiectul.

„Inițiativa subsemnaților deschide cu adevărat calea negocierii pentru aducerea la trupul patriei mamă a unor teritorii smulse samavolnic de bolșevici din trupul țării, cu concursul marilor puteri. Niciodată nu am fost la masa tratativelor, ci mereu am suportat deciziile altora. În contextul actual, când deja se preconizează negocieri pentru refacerea unor mari teritorii din interese economice și politice, România trebuie să își joace cartea inteligent, cu mult curaj și aplomb, alături de marile puteri. (…) Această inițiativă este una susținută inclusiv de Congresul Statelor Unite ale Americii, care la data de 28 iunie 1991, a adoptat Rezoluția Senatului 148. (…) Mai mult, în acest moment forțele majoritare politice din România și majoritatea din Republica Moldova își doresc o astfel de unire. Ar trebui repetat același proces ca în 1918, dar și Unirea Principatelor din 1859, astfel încât Parlamentul României să decidă unirea României cu Republica Moldova, ulterior Parlamentul Republicii Moldova să decidă unirea cu România”, se arată, între altele, în expunerea de motive.

Reacții negative de la opoziția din R. Moldova

„Acum urmează să vedem cum vor reacționa autoritățile de la Chișinău, care au jurat credință pe ambele Constituții: și moldovenească, și românească. Dacă guvernarea PAS nu va da un răspuns clar că Statalitatea, Independența și Suveranitatea Republicii Moldova nu pot fi cedate și încălcate, înseamnă că această guvernare PAS este trădătoare a intereselor naționale ale țării noastre și servește intereselor străine”, a reacționat liderul PSRM Igor Dodon.

„Republica Moldova este o țară independentă și suverană. Condamnăm orice tentativă de atentare asupra valorilor consfințite în Constituția țării noastre. Respectarea statului de drept și a voinței cetățenilor este fundamentală pentru viitorul țării. Vom apăra ferm aceste principii și parcursul democratic al Republicii Moldova. Noi nu ne vindem țara și condamnăm orice declarație a politicienilor în contextul distrugerii țării. Oamenii sunt singurii care decid”, a afirmat primarul de Chișinău, Ion Ceban.

Politolog: O neglijență care poate fi speculată de adversarii României și ai Moldovei

Politologul român Cristian Pârvulescu a explicat pentru tv8.md că adoptarea tacită nu înseamnă că proiectul a fost votat efectiv de deputați. Potrivit lui, după reforma Constituției României din 2003, o inițiativă legislativă poate trece de prima Cameră sesizată dacă termenul legal pentru dezbatere și vot este depășit.

În acest caz, spune el, proiectul ar fi fost neglijat pe fondul crizei politice de la București, iar situația poate fi folosită de cei care vor să prezinte România drept un stat cu interese „imperialiste”:

„A fost o eroare, evident, faptul că nu s-a întâmplat acest lucru. Nu există, din punctul meu de vedere, niciun fel de subtext, nu există niciun fel de intenție ascunsă, ci există mai degrabă o neglijență care poate fi speculată de adversarii României și ai Moldovei, cei care vor demonstreze că România are interese, în mod clar, imperialiste.

Trebuie totuși să vedem cine este inițiatorul. Doamna Șoșoacă e inițiatoare, una din susținătoarele deschise ale președintelui Putin. Există aici, evident, o contradicție între sentimentele sale clare pro-Putin manifestate la summitul de la Sankt Petersburg de acum câteva săptămâni și o lege care ar părea să fie anti-rusească. Nu este. România nu va încălca tratatele internaționale. Este doar o nefericită eroare de calendar”, este de părere politologul.

Băluțel: „O provocare politică”

Deputatul PAS și vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru politică externă, Adrian Băluțel, a calificat inițiativa S.O.S. România drept o provocare politică.

„Unirea trăiește în sufletele oamenilor, în primul rând. În al doilea rând, ea să face prin proiecte concrete dintre Republica Moldova și România și apropierea noastră de Uniunea Europeană. Ceea ce vedem noi ca reacție la acțiunile SOS legate de unire este doar o provocare politică și nimic mai mult. Este o provocare ordinară, o încercare de a denigra ambiția oamenilor de pe ambele marilor ale Prutului de a fi mai aproape”, a declarat Băluțel pentru tv8.md.

Analist politic: „O unitate de acțiune greu de contestat”

Analistul politic Mihai Isac a afirmat pentru tvrmoldova.md că reacția rapidă a lui Igor Dodon și Ion Ceban la inițiativă legislativă a S.O.S. România „demonstrează o unitate de actiune greu de contestat”.

„Termenul constituțional pentru dezbatere și vot final în Camera Deputaților a fost de 45 de zile, până în 19 iunie 2026. Pentru că proiectul nu a fost votat până la această dată, în ședința de plen din 24 iunie 2026 s-a constatat adoptarea tacită. Cu alte cuvinte, nu a existat un vot favorabil al deputaților, ci doar efectul automat al expirării termenului”, a observat el.

„Aici putem vorbi de arhitectura manipulării. Formula adoptată de Camera Deputaților poate suna ca o decizie politică, dar juridic vorbim despre o adoptare prin tăcere procedurală. După 24 iunie 2026, proiectul a fost transmis la Senatul României. Senatul urmează să îl trimită comisiilor de specialitate pentru raport și avize, apoi să îl introducă în plen. Acolo senatorii pot adopta, modifica sau respinge inițiativa”, a spus analistul.