O rezidentă la medicină i-a scris ministrei Sănătății: Eu nu accept dansul pe mormintele pacienților, PR-ul făcut pe suferința maternă
Iana Bumistr este rezidentă în anul II la specialitatea ATI, Catedra de anesteziologie şi reanimatologie „Valeriu Ghereg”. Tânăra, care vrea cu tot dinadinsul să rămână acasă și să profeseze pe calea care o urmează acum, i-a adresat o scrisoare publică ministrei Sănătății, Ala Nemerenco.
În mesajul său, postat pe contul de Facebook, Iana spune că din grupa sa de rezidenți, șapte persoane la număr – atâți câți au fost admiși, a rămas acum singură pe listă, în ultima jumătate de an. Se ține cât de mult poate să nu plece din țară, chiar dacă familia sa a emigrat acum șapte ani.
Iana mai spune că sistemul medical din Moldova lasă mult de dorit, atât pentru pacienți, cât și pentru cei ce muncesc în acest domeniu, mai ales că nu există o lege a malpraxisului care ar face lumină în multe cazuri răsunătoare care au avut loc în instituțiile medicale din țară.
Iată întregul mesaj:
„Stimată Doamnă Ministru,
Atunci când ați venit în postul respectiv, majoritatea comunitații medicale a fost nespus de bucuroasă.
În sfarşit, într-o țară sfâşiată de corupție, a apărut un susținător, o persoană în cunoştință de cauză, care a trecut, ca şi oricare alt doctor, toate încercările pentru obținerea râvnitei diplome de medic specialist.
Este o particularitate a caracterului – de a considera ca totul se referă şi la mine personal. Nu, nu doresc să devin „eroul zilei”. Inafară de luarea in zeflemea a colegilor: „Ce, Burmistr, eşti patrioată? Rămâi să ridici țara?” – cele citite astăzi mă deprimă.
Eu înteleg foarte bine, că Dvs. tot sunteți sub o enormă presiune. Accept concluziile, formulate pe drept, asupra cazului, fundamentate prin prisma tuturor procedurilor şi protocoalelor existente. Însă, nu accept speculațiile, frazele tunătoare şi cele trei puncte, care exprimă o puternică atingere emoțională.
Eu nu accept dansul pe mormintele pacienților, PR-ul făcut pe suferința maternă, evocarea țintită doar a anumitor detalii. În lipsa Dreptului Medical în Republica Moldova, a Legii Malpraxisului, este destul de dificil de a formula o concluzie fața de cei vinoveți, – sunteti, de acord, nu?
Însă, declarațiile de incompetența celor implicați în caz, pot fi probate publicului prin prezentarea probelor, emise de expertiza medico-legală (preferabil, să fi fost făcuta peste hotare), şi a unei epicrize complete a fişei de observaţie. Această informație, indată facută publică, ar permite chiar şi unui proaspăt absolvent al Universitații de Medicină să-şi formuleze o opinie argumentată, de ce nu, competentă, asupra cazului.
Expunerea Dvs. acuză, deodată, câteva specialitați de bază, fundamentale funcționării sistemului medical, care se află, din motive binecunoscute, intr-o criză extremă, fără de precedent, de cadre: medicina de urgență, pediatria, serviciul Aviasan si reanimatologia. Despre ultima, nici nu accentuez, omit gelozia fața de specialitatea mea.
Activismul civic nu este cel mai bun instrument de a influența evenimentele, dar, folosindu-mă de inițiativa, ucisă treptat, odată cu anii/experiența acumulată (Ах, ты молодость, юная злость – V. Tkacev, poet din or. Rezina).
Cel mai probabil, voi putea accepta orice reacție la această opinie, expusă public. Nu voi fi pentru nicio clipă mirată de o eventuală pedeapsă aplicată sau execuție. Drept precedent serveşte colega mea, care a dorit şi ea să beneficieze, nu atât de demult, de democrație.
Ştiu că majoritatea colegilor îmi împărtăşesc opinia, însă nu-i voi menționa, pentru a nu le adăuga în plus peste cele primite peste cap. Nu aş dori să simțiți vreodată ceea ce simt eu acum – faptul că nu mai am nimic de pierdut. Vă mulțumesc pentru motivarea dată de a sluji în continuare Ţării şi de volatilizare a viselor copilăreşti despre „a fi medic – este o profesie nobilă””, se arată în scrisoarea tinerei.
