foto, video | A rezistat războaielor, dar și capriciilor vremii. Un cuib de cocostârci, vechi de 200 de ani, descoperit într-un sat din Moldova

În perioada 5 iunie – 15 august curent, Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii a efectuat recensământul cuiburilor de cocostârc din Republica Moldova. Surpriza numărătorii a fost un cuib vechi de aproximativ 200 de ani, găsit în satul Pogănești, raionul Hâncești.

Cuibul se găsește în gospodăria familiei Munteanu, care a povestit că în prezența cocostârcilor au crescut mai multe generații, așa cum cuibul datează încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Gospodina casei este acum Adriana Munteanu, care a moștenit locuința de la tatăl ei, fiind mezina familiei. La acea vreme cuibul deja se afla în curte, cocoțat pe un vechi arbore de salcâm, iar bătrânul ei tată susținea că acest cuib era acolo încă de pe când a preluat gospodăria de la părinții săi.

Născut în 1902, bătrânul ținea minte din copilăria sa conștientă că acest cuib stătea anume pe arborele de salcâm pe care stă și acum, însă de-a lungul generațiilor a stat pe alți arbori din curte. Pe vremea buneilor doamnei Munteanu, cuibul era urcat pe un salcâm alăturat, numit în gospodărie „al doilea”, care s-a uscat și distrus cu timpul. Înainte de asta, un alt arbore de salcâm („primul”) a găzduit cuibul, până i-a venit rândul să putrezească.

Pe vremea aceea oamenii obișnuiau să-și planteze în curte mai mulți arbori de salcâm pentru umbră și pentru material de foc în caz de necesitate. Copacii respectivi jucau totodată și rol de demarcare a gospodăriei, iar cocostârcilor din Pogănești le-a convenit de minune acest aranjament, căci și-au mutat cuibul de pe un arbore pe altul, fără să fie nevoiți să schimbe gospodăria cu care s-au obișnuit.

„Erau trei salcâmi la rând, la o depărtare mică unul de altul. Acesta pe care stă cuibul acum e ultimul dintre ei, vedeți că și el deja s-a uscat. Are sigur peste suta de ani. Însă cuibul e de fapt mai vechi, dacă punem la socoteală ceilalți doi arbori pe care s-a aflat anterior”, confirmă soții Munteanu.

Conform spuselor gospodarilor Munteanu, în localitate nu există alt cuib de cocostârc. Nici în satele învecinate. Au existat uneori câteva inițiative din care nu s-a ales nimic. Toți sătenii din împrejurimi știu de cuibul de la Pogănești, și doamna Munteanu povestea că deseori era sunată de oameni care vedeau pe imaș cocostârci răniți și care le spuneau – „Cocostârcul dvs e acolo, veniți să-l luați”.

„Am avut cazuri de vreo câteva ori, când puii abia învățau și aterizau prin sârme sau prin crengi; noi îi prindeam și le legam aripile cu scânduri; ei umblau prin grădină, se hrăneau cu ce găseau”, povestește doamna Munteanu. „Anul acesta a fost impresionant: erau cinci pui și se antrenau cu părinții deasupra gospodăriei. Vă dați seama ce era aici: șapte cocostârci care se roteau într-una. Când făceau pauză, se așezau prin curte pe stâlpi, pe copaci, pe cuib. Seara veneau toți, ziua iar se antrenau”, adaugă soțul.

Acest ultim arbore de salcâm pe care stă cuibul riscă să se prăbușească în curând. A putrezit după atâta vreme, și cu toate că e bine ancorat în sol, se clatină sub greutatea cuibului.

„Anul acesta nu știu dacă mai rezistă, dar la primăvara viitoare cade cu siguranță. În trecut am încercat să le fac un nou cuib într-un alt salcâm: i-am tăiat crengile din vârf și am pus o roată de bicicletă ca un fel de bază a viitorului cuib. Însă crengile au crescut repede la loc și chiar mai dese, iar cocostârcilor nu le-a plăcut ideea. Acum mă gândesc să pun un stâlp înalt alături de acest copac, iar în vârf să fixez un fel de bază. Dar nu găsesc pe nimeni să mă ajute”, încheie stăpânul casei.

Cuibul a rezistat multor intemperii, dar și războaielor care au avut loc pe teritoriul țării noastre. A rămas intact și a ajuns până în zilele noastre, fiind casă pentru sute de pui și unind în timp cel puțin șase generații de oameni.