Fiecare a patra persoană angajată primește salariul în plic, iar statul ratează sume colosale

Fiecare a patra persoană ocupată din Republica Moldova activează informal, iar statul ratează venituri echivalente cu peste 7 la sută din PIB. Datele se conțin într-o analiză efectuată de către directorul de program „Mediu de afaceri și IMM” din cadrul Expert-Grup, Stas Madan.

Motivațiile pentru acest fenomen sunt atât de partea angajaților (dorința unui venit curent mai mare, neîncrederea cetățenilor în contractul social, percepția privind calitatea serviciilor publice), cât și de partea firmelor (persistența numerarului în tranzacții, percepția costurilor ridicate de conformitate, costuri reduse de neconformitate).

Economia și ocuparea informală (neobservată) continuă să reprezinte o componentă importantă a economiei moldovenești. Conform datelor BNS, în anul 2021 numărul populației cu un loc de muncă informal constituia 192 mii de persoane, ceea ce reprezintă circa 22,8% din populația ocupată. Pe sectoare economice, cea mai mare parte a populației ocupate informal se regăsește în agricultură (61,2% din total ocupare informală) și construcții (22,1% din total ocupare informală), fiind urmate de comerț și HoReCa (împreună formează 6,6% din total ocupare informală).

Munca nedeclarată reprezintă o deviere de la contractul social cu impact nociv asupra populației, firmelor și statului. Pentru a înțelege cel mai bine efectele nefaste ale economiei informale este suficient să consemnăm care sunt criteriile statistice  în baza cărora persoanele sunt incluse în categoria de sector informal și anume:

• pentru acești angajați nu se plătesc contribuții de asigurări sociale,
• ei nu beneficiază de concediu anual plătit,
• de asemenea, nu beneficiază, în caz de boală, de concediu medical plătit.

Reieșind din aceste caracteristici putem enumera și principalele consecințele negative asociate cu un nivel înalt de economie informală și anume:

• ratarea unor venituri semnificative la buget,
• lipsa de protecție și asigurare socială a angajaților (dreptul la pensie, concediu de maternitate, servicii medicale, îndemnizații în caz de accident de muncă, concediu anual plătit pe deplin)
• dezvoltarea concurenței neloiale dintre întreprinderi.

Însă fenomenul muncii nedeclarate se extinde mult chiar și peste tot ce înseamnă economie informală, iar aceasta se manifestă prin nedeclararea sumei totale a salariului achitat salariaților sau altfel spus – „salariile în plic”. Datele studiului „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”  relevă că potrivit percepțiilor firmelor, circa o treime din companii practică „salarii în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate.

Cauzele principale ale muncii nedeclarate și subdeclarate

Reieșind din evaluările mai multor studii și cercetări efectuate în timp, din perspectiva angajatorilor, nivelul înalt al ocupării informale din Republica Moldova poate fi explicat și structurat prin prisma următorilor factori:

• Prezența semnificativă a numerarului în economie și predispoziția unor firme de comercializare a produselor și prestarea serviciilor fără calcularea și plata TVA;
• Percepția companiilor, în special a IMM-urilor, privind costurile ridicate de conformitate (nivelul înalt de impozitare și ținerea evidenței contabile);
• Costuri reduse pentru neconformitate. Sancțiuni aplicabile doar în cazul neexecutării prescripțiilor emise de Inspectoratul de Stat al Muncii, la care se adaugă un mecanism de control slab. Munca subdeclarată este un fenomen dificil de constatat, mai ales în contextul capacităților instituționale limitate ale instituție de profil mandatate (Inspectoratul de Stat al Muncii – ISM);
• Ponderea mare a sectorului agricol în economie;
• Existența unor instrumente de a fenta cadrul formal, precum patenta în comerț;
• Limitările legale aferente numărului maxim de ore de lucru pe care le poate lucra un angajat.