Bolile netransmisibile domină profilul îmbolnăvirilor în R. Moldova: Determină 80% din totalul de decese

Bolile netransmisibile domină profilul îmbolnăvirilor în Republica Moldova și determină o presiune considerabilă asupra sistemului național sănătate. Principalele sunt cele cardiovasculare, cancerul, diabetul, afecțiunile respiratorii cronice și tulburările de sănătate mintală. Aceste boli determină peste 80% din toate decesele înregistrate în Moldova și sunt responsabile pentru patru din 10 cazuri de dizabilitate primară, transmite IPN.

Într-un proiect al Programului național de prevenire și control al bolilor netransmisibile pentru anii 2023-2027, publicat pentru consultări publice, Ministerul Sănătății menționează că Republica Moldova se clasează printre țările cu cea mai înaltă mortalitate generală a populației din regiunea europeană. Comparativ cu media regională, mortalitatea prin bolile cardiovasculare este de două ori mai mare, în ascensiune sunt bolile oncologice, iar bolile sistemului digestiv înregistrează cele mai mari rate de deces în regiune.

Potrivit MS, costurile umane și financiare ale bolilor netransmisibile sunt ridicate și se preconizează că vor crește odată cu îmbătrânirea populației. În plus, pandemia COVID-19 a scos în evidență și mai mult importanța prevenirii și controlului BNT, având în vedere că peste 90% din persoanele decedate de această infecție au avut co-morbidități cronice.

Autoritățile din sănătate precizează că maladiile netransmisibile sunt în mare parte determinate de stilul de viață și comportamente nesănătoase. Cele mai influente determinante a sănătății sunt consumul tutunului, consumul alcoolului, nutriție nesănătoasă, inactivitate fizică și aerul poluat. Strategiile de reducere acestor factori de risc și influența comportamentelor legate de sănătate pot preveni un număr considerabil de decese premature cauzate de boli netransmisibile.

Autoritățile își propun să reducă decesele premature cauzate de bolile cardiovasculare, cancer, boli digestive cronice, diabet și bolile respiratorii cronice cu 25% până în 2025 și cu 30% până în 2030. La fel, țintesc reducerea cu 5% a consumului nociv de alcool în rândul persoanelor de vârstă 15 ani și mai mult, precum reducerea cu 3 % a prevalenței consumului curent de tutun în rândul adolescenților și adulților. Urmează să fie redus cu 30% consumul mediu de sare de către populație, cu 5% a valorii medii a glucozei sanguine la populația adultă și cu 15% a prevalenței glucozei sanguine ridicate la populația adultă etc.