ZUGO

„Black Friday”, „gay”, „a upgrada”, „tiramisù” sunt câteva dintre noile cuvinte introduse în cea de a treia ediție a Dicționarului Ortografic Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM), apărut marți, 4 ianuarie. Potrivit directoarei Institutului de Lingvistică al Academiei Române, Adina Dragomirescu, DOOM 3 include 3000 de modificări.

Deși au fost incluse o mulțime de cuvinte noi, a treia ediție a DOOM are 3000 de modificări, majoritatea fiind noile forme morfologice ale unor cuvinte care erau deja în limbă.

Spre exemplu, scrierea de la „înșală” poate fi acum și „înșeală”, așa cum se aude în pronunție, a explicat pentru edpedu.ro, Adina Dragomirescu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetător științific în lingvistică. Aceasta a anunțat că primele exemplare ale noului DOOM au ieșit chiar marți din tipar.

Limba română a evoluat mai repede în ultimii ani datorită migrației și a globalizării, multe cuvinte fiind împrumutate din limba engleză, a explicat Dragomirescu.

„Ediția a II-a a DOOM a fost publicată în 2005 și de atunci au mai apărut diferite modificări de normă care au fost cerute de uz, fiindcă utilizatorii au început să prefere anumite forme sau să nu mai respecte norma în anumite privințe. Spre exemplu, la profesor s-a păstrat doar varianta cu accent pe „e”, dar în alte situații s-a completat paradigma la verbe, erau doar două persoane, s-au pus toate persoanele ca dicționarul să fie util și pentru cei care nu sunt vorbitori nativi de română și vor să vadă o formă a unui verb. În plus, s-au mai pus locuțiuni („calea-valea”, spre exemplu). Mai sunt și cuvinte complet noi, împrumuturi din engleză care au apărut în limbă și care trebuiau să fie normate cum ar fi: afterschool, take away, all-inclusive, breaking news, toată terminologia coronavirusului”, a mai menționat explicat Adina Dragomirescu.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă România, Ioana Vintilă-Rădulescu, doctor în lingvistică și coordonatoarea sectorului de limbi romanice a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, a menționat că cele 3000 de modificări sunt marcate cu „!”, pentru a fi mai ușor detectabile.

Lumea nu trebuie însă să se sperie de acest număr. Nu este vorba de o reformă ortografică, normele de bază nefiind modificate, ci, în general, de modificări punctuale, afectând, este drept, uneori, și anumite serii.

Pentru a nu șoca, s-au păstrat și formele vechi alături de cele noi. De exemplu, la numele feminine de profesii care se termină în „-loagă”. Am păstrat de exemplu și „filologă” pentru că mulți o preferă, dar am adăugat și forma „filoloagă”, care mie mi se pare colocvială. La noi, e adevărat că e o mare rezistență la feminizarea numelor de profesii, se preferă masculinul, care pare generic și mai valorizant.

Printre modificări, noi expresii străine

Pe de altă parte, se întâlnesc și foarte multe așa-zise xenisme – cuvinte și expresii străine neadaptate la particularitățile limbii române, ca „afterschool”, „audiobook”, „bitcoin”, „Black Friday”, „breaking news” „check-in”, „cool”, „deal”, „dealer”, „dispenser”, „face to face”, „fake”, „fake news”, „fresh”, „gay”, „hacker”, „hairstylist”, „home delivery”, „like”, „low cost”, „outdoor”, „part-time”, „selfie”, „shopping center”, „showbusiness”, „start-up”, „take away”, „training”, „a updata”, „a upgrada”, „voucher” – devenite frecvente, uneori în locul unor sintagme românești precum știri de ultimă oră, știri false, livrare la domiciliu, program parțial/redus. etc.

Dar există, chiar dacă mai puține, și noi împrumuturi din alte limbi, ca franțuțescul „fondue”, germanul „röntgen”, italianul „tiramisù”, spaniolul „gazpacho”, cuvinte „exoticeˮ cum e japonezul „ikebana”.