Aspectele care nu sunt abordate atunci când se vorbește despre creșterea prețului la combustibil

Prețul carburanților este unul dintre cele mai „aprinse” subiecte în ultima perioadă. Pe marginea lui se fac declarații și se lansează inițiative, însă, potrivit unui material publicat pe curentul.md, nu ar fi abordată a doua fațetă a monedei.

Bunăoară, autorii materialului afirmă că diminuare vânzărilor cu 18-20% la stațiile PECO de la debutul pandemiei este trecută cu vederea. La fel, articolul denotă faptul că la benzinăriile din zona frontierei, din cauza restricțiilor, venitul a scăzut cu peste 50%, dat fiind faptul au fost impuse interdicții de deplasare, iar cheltuielile agenților economici au crescut din cauza măsurilor impuse.

De asemenea,jurnaliștii scriu că nu se vorbește despre faptul că, în ultimii cinci ani, metodologia de calcul a preţurilor la produsele petroliere s-a modificat de patru ori. Curentul.md precizează că până pe 1 iunie 2016 a funcționat metodologia care prevedea că operatorii pot stabili preţul luând în calcul o rentabilitate nu mai mare de 10% de la preţul de realizare de facto (se luau în calcul şi reducerile acordate).

„Din 1 iunie 2016 a intrat în vigoare o nouă metodologie care prevedea că ANRE stabilea preţurile maximale cu amănuntul la fiecare două săptămâni. Astfel din 1 iunie 2016 până în iulie 2018 ANRE a stabilit preţurile de 56 de ori, inclusiv de 33 de ori preţurile au crescut, iar de 23 de ori s-au diminuat. În vara lui 2018 era tendinţa de creştere a preţurilor şi Guvernul, prin decizii de judecată, de facto a „îngheţat” preţurile la nivelul lunii iulie 2018. Astfel preţurile „îngheţate” au fost în vigoare până în martie 2019. Această „îngheţare” a şi constituit a treia perioadă din cele menţionate mai sus, iar a patra a început în primăvara anului 2019, când a fost adoptată noua metodologie ce permite operatorilor să stabilească preţul cu o rentabilitate de 10% de la preţul afişat pe panou”, scrie sursa citată.

Totuși, conform autorilor materialului, diferenţa între rentabilitatea de 10% de la preţul de vânzare de facto şi rentabilitatea de 10% de la preţul de pe panou diferă, deoarece operatorii oferă reduceri de la preţul stabilit pe panou, iar în cel de-al doilea caz rentabilitatea este de două ori mai mică.

„În aceşti ani operatorii au fost impuşi să activeze în condiții de instabilitate şi previzibilitate, făcându-se tot posibilul pentru a-i împiedica să stabilească preţul la produsele lor reieşind din regulile economiei de piaţă”, se arată în materialul publicat.

Un alt aspect important, remarcat de portalul menționat, ţine de reduceri. Sursa menționează că acestea variază și constituie 3-10% pentru agenții economici, iar pentru organizaţiile bugetare, inclusiv Parlament şi Guvern, din cauza concurenţei, sunt de peste 10%. Mai mult, organizaţiilor bugetare şi agenţilor economici li se oferă un termen de două luni pentru achitarea combustibilului achiziţionat, iar operatorii practic îi creditează, abordări similare neexistând nici în România, nici în Rusia, nici în Ucraina.

„Se vorbeşte mult despre preţul la produsele petroliere, dar nu se spune nimic despre cum se formează acesta. În primul rând, trebuie de menţionat faptul că Moldova nu are propria industrie de prelucrare a produselor petroliere, 100% din acestea fiind importuri. Aceasta din start face imposibilă orice comparaţie a preţurilor din Republica Moldova cu cele din alte ţări. În al doilea rând, fiind vorba de importuri, operatorii depind decisiv de cursul la principalele valute de referinţă şi de cheltuielile legate de convertirea valutei, care iarăşi se regăsesc în preţul final. Apoi, trebuie de luat în calcul că Moldova procură produse petroliere la preţurile PLATTs. Numai în ultimele trei luni preţurile PLATTs au crescut cu 43% în cazul benzinei şi cu 31% în cazul motorinei”, relatează jurnaliștii de la curentul.md

De asemenea, potrivit lor, parsoanele care vorbesc despre preţurile la produsele petroliere s-ar face a uita că în fiecare an în Moldova cresc accizele la combustibil, iar ponderea lor în preţul cu amănuntul al produselor petroliere este de 14-26%. În ultimii şase ani accizele la benzină au crescut cu 57%, la motorină – cu 59%, iar la gazul lichefiat – cu 46%. Așadar, conform articolului, dacă nu își doresc creşterea preţurilor la benzină, deputaţii ar trebui să se abţină de la majorarea accizelor.

Totodată, publicația punctează că preţul unui litru de benzină A-95 în România este cu 4,8 lei moldoveneşti mai mare decât în Republica Moldova, iar a unui litru de motorină – cu 7 lei. În Ucraina benzina este cu 1,33 lei mai scump decât în țara noastră, iar motorina – cu 3,4 lei, însă în statele vecine activează uzine de prelucrare a produselor petroliere, comparativ cu Republica Moldova.