ZUGO

Potrivit datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în unele țări europene au început a se înregistra cazuri de infecție cu virusul West Nile (VWN). Astfel, de la începutul sezonului de transmisie 2021 și până la 5 august, țările Uniunii Europene (UE) și ale Spațiului Economic European (SEE) au raportat șapte cazuri umane: cinci în Grecia și două în Italia.

Din fericire, decese nu s-au înregistrat. Digi24 relatează despre înregistrarea primului caz de infecție cu virusul West Nile la o pacientă din județul Olt, România.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) menționeazp că în unii ani au avut loc izbucniri epidemice de această boală: anul 1996 – România (251 cazuri), 1999 – Rusia, 2000 – Israel. Infecția cu VWN se înregistrează frecvent în țările din Africa, Asia, America de Nord. În Republica Moldova primul caz de această boală s-a înregistrat în 2019, municipiul Cahul.

Infecţia cu virusul West Nile se menține într-un ciclu enzootic între țânțari și păsări. Boala afectează, preponderent, păsările domestice şi cele sălbatice migratoare. Ca ţânţarii să devină vectori este necesar să se hrănească cu sânge provenit de la animale, îndeosebi de la păsări infectate. Păsările migratoare au un rol determinant în introducerea bolii în teritorii unde anterior nu a fost semnalată. Transmiterea virusului la oameni se realizează prin înţepătura ţânţarilor molipsiți.

Molipsirea se mai poate produce în timpul transfuziilor de sânge, transplantului de țesuturi, celule sau organe de la un donator infectat cu VWN.

Cum se manifestă virusul West Nile

La om, primar, boala a fost depistată în anul 1937 (districtul West Nile, Uganda), la animale (cai) boala a fost diagnosticată în Egipt.

In funcție de perioada de incubație, care poate sa difere de la o persoana la alta, manifestările infecției cu virusul West Nile pot sa apară la a 2 – 6 zi, rare ori până la a 14 zi de la momentul molipsirii (mușcăturii de țânțar).

Simptomele mai frecvent întâlnite la oamenii bolnavi sunt asemănătoare gripei și includ: febra (38 – 400C), dureri de cap, gât, muşchi şi articulaţii, conjunctivită, greţuri. În unele cazuri boala poate evolua cu forme mai grave –meningită, encefalită, meningoencefalită, inclusiv și decese. Cei mai afectaţi sunt copiii şi persoanele în vârstă.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, incidenţa infecţiei cu virusul West Nile este în raport direct cu condiţiile meteorologice și se datorează, îndeosebi, alternanţei zilelor ploioase cu cele caniculare, favorabile înmulţirii ţânţarilor.

Măsurile de profilaxie a infecţiei cu virusul WN

– monitorizarea stării de sănătate a păsărilor, informarea operativă a specialiștilor veterinari despre păsările bolnave, cadavrele de păsări;

– limitarea contactului păsărilor domestice (rațe, gâște) cu cele sălbatice migratoare;

-înlăturarea condiţiilor de dezvoltare a țânțarilor (schimbarea regulată a apei folosită pentru adăparea păsărilor, îndepărtarea acumulărilor temporare de apă, gunoiului menajer şi altele);

– montarea plaselor antimoschit la geamuri;

– purtarea hainelor de culori deschise, cu mâneci lungi, pantalonilor lungi și șosetelor înalte, mai ales după lăsarea serii;

– utilizarea substanţelor repelente;

– deosebit de important este respectarea regulilor de protecție contra înțepăturilor de țânțari de către persoanele ce efectuează călătorii în zonele endemice cu risc înalt de molipsire;

În caz de suspecție a primelor semne de boală se va solicita operativ asistență medicală

În 2021 Republica Moldova nu a înregistrat cazuri de boală prin infecția cu virusul West Nile.